Regulile de sintaxa a unui document XML sunt foarte simple si logice. Sintaxa XML este usor de invatat si usor de utilizat.

Toate elementele XML trebuie sa aibe si un tag de sfarsit

In HTML se intalnesc foarte multe elemente care nu au un tag de sfarsit:

<p>Acesta este un paragraf
<p>Acesta este un alt paragraf

In XML este interzisa omiterea tag-urilor de sfarsit. Toate elementele trebuie sa aibe si tag de sfarsit:

<p>Acesta este un paragraf</p>
<p>Acesta este un alt paragraf</p>

ATENTIE! Probabil ca ati observat in exemplul anterior ca declaratia XML nu are tag de sfarsit. Si totusi nu este o eroare deoarece declaratia nu este parte din documentul XML insusi si deci nu are nevoie de tag de sfarsit.

Tag-urile XML sunt sensibile litere mari/litere mici

Elementele XML sunt definite utilizand tag-uri XML. Tag-urile XML sunt sensibile litere mari/litere mici. In XML tag-ul<Letter> este diferit de tag-ul <letter>.

Tag-urile de inceput si de sfarsit trebuie scrise la fel, fie cu litere mari amandoua fie cu litere mici amandoua:

<Message>Acesta este un exemplu gresit</message>

<message>Acesta este un exemplu corect</message>

Atentie! “Tag-urile de deschidere si de inchidere” sunt adesea numite “tag-uri de inceput si de sfarsit”. Se poate folosi oricare din variante, este exact acelasi lucru.

Elementele XML trebuie sa fie corect imbricate

In HTML se pot vedea adesea elemente imbricate incorect ca in exemplul urmator:

<b><i>Acest text este bolduit si inclinat</b></i>

In XML, toate elementele trebuie sa fie corect imbricate ca in exemplul urmator:

<b><i>Acest text este bolduit si inclinat</i></b>

In exemplul anterior, “corect imbricat” inseamna ca elementul <i> a fost deschis in interiorul elementului <b>, el se va si inchide tot in interiorul elementului <b>.

Documentele XML  trebuie sa aiba un element radacina (root)

Documentele XML trebuie sa contina un element care sa fie parinte pentru toate celelalte elemente. Elementul este numit element radacina (root):

<root>
  <child>
    <subchild>.....</subchild>
  </child>
</root>

Valorile atributelor XML trebuie sa fie puse in ghilimele

Elementele XML pot avea atribute in perechi nume/valoare ca in HTML.

In XML valoarea unui atribut trebuie pusa intotdeauna intre ghilimele ca in exemplul urmator:

<mesaj data="12/11/2007">
<catre>Corina</catre>
<expeditor>Mihai</expeditor>
</mesaj>

Referintele entitatilor

Unele caractere au o semnificatie speciala in  XML. Daca se introduce un caracter ca spre exemplu “>” intr-un element XML, se va produce o eroare intrucat interpretorul XML va interpreta caracterul ca fiind inceputul unui element.

Pentru a inlatura aceasta problema va trebui sa folositi entitatile asociate caracterelor. Sunt 5 caractere speciale:

ATENTIE! Doar caracterele “<” si “&” sunt strtict interzise in XML. Caracterul “>” poate fi folosit dar totusi nu este un obiceei bun sa se foloseasca.

Comentarii in XML

Sintaxa de scriere a comentariilor in XML este similara cu ceea din HTML:

<!– Acesta este un comentariu –>

Cu XML spatiile goale sunt pastrate

HTML reduce spatiile goale la un singur spatiu spre deosebire de XML care pastreaza fiecare spatiu.

XML stocheaza linia noua ca si  LF (line feed)

In aplicatiile de Windows, linia noua este stocata in mod normal ca o pereche de caractere: carriage return (CR) si line feed (LF). “In Windows applications, a new line is normally stored as a pair of characters: carriage return (CR) and line feed (LF). Perechea de caractere prezinta unele asemanari cu actiunea unei masini de scris atunci cand seteaza o linie noua. In aplicatiile Unix se foloseste caracterul LF, iar in cazul Macintosh se foloseste caracterul CR pentru a se stoca o linie noua.